Fără paste făinoase viaţa nu are sens
Italienii consumă mai multe paste, de 16 ori mai multe, decât celelalte naţiuni europene, aceasta face parte integrantă din cultura lor gastronomică. Mulţi afirmă, că pastele făinoase nu pot să facă parte din modul de viaţă sănătos, dar acesta ca atare nu este deloc adevărat. Să vedem de unde izvorăşte cultura consumului de paste şi cum putem consuma fără pericol această mâncare excelentă!
Cu toate că despre paste ne vine în minte mai ales arta culinară italiană, merită de ştiut, când italienii au descoperit pasta în bucătăriile chinezeşti au cunoscut de două mii de ani această mâncare. Potrivit legendelor la sfârşitul secolului al XIII-lea Marco Polo a răspândit şi în Europa pasta, cu toate că deja şi atunci mâncarea preparată din grâul durum uscat făcea parte din bucătăria italiană, şi vînzătorii din Genova comercializau mai de mult pasta, deci legenda schiopăta un pic. Desigur este greu să descoperim originea exactă a pastei, în toate ţările unde s-au ocupat cu cultivarea cerealelor, pasta a devenit mai mult sau mai târziu parte a artei culinare, diferenţe puteau fi doar în materiile prime.
Din soia, din grâu
E sigur, că in Europa pionierii preparării pastelor au fost italienii şi arta lor culinară legendară se bazează pe această tradiţie. Diferenţa este doar faptul, că ei l-au preparat din grâu, iar in orientul îndepărtat mai ales din soia sau orez. Francezii sânt primii care au preluat de la italieni obicieiul de a consuma pasta, apoi încet s-a răspindit în toată Europa. Acesta nu-i de mirare, fiindcă atunci Italia a devenit centrul comercial şi cultural cel mai important din Europa, astfel şi arta lor culinara a pornit să cucerească lumea. Datorită legăturilor comerciale pasta a ajuns în locuri îndepărtate şi s-a integrat în arta culinară locală. A juns şi la noi, dar pasta clasică servită ca meniu separat în Ungaria a fost mâncarea zilelor lucrătoare, se spune că mai ales luni, miercuri şi vineri au fost zilele în care în cele mai multe bucătării s-a folosit pasta.
Presupunerile în legătură cu consumul de paste făinoase
În Italia astăzi se vând mai mult de un milion de tone de diferite paste, în afara exportului. Datorită creativităţii bucătarilor dealungul secolelor pasta a devenit o artă separată, se fabrică în o mie de feluri şi feluri de preparate sânt şi mai multe. În ultimii ani pasta a cunoscut o renaştere serioasă nu numai acasă dar şi în restaurante, mai ales în ţările de sud a crescut simţitor numărul acelor turişti, care comandă pasta. Şi cu toate că consumul de pastă îşi trăieşte renaşterea, mulţi se tem, că nu este sănătos consumul de paste şi în cazul dietelor neglijează total această mâncare. Dar această presupunere nu este deloc adevarată. Mai multe cercetări au demonstrat deja, că pasta preparată din grâu cu conţinut ridicat de gluten este un aliment bogat în hidraţi de carbon, dar consumat cu măsură şi cu adaosuri adecvate poate sta şi la baza meniului dietetic. Mulţi afirmă, că dieta mediterană este utilă şi sănătoasă, aceasta însă se bazează pe pastă. Desigur, în cazul dietelor merită să alegem pastele făinoase clasice durum în locul variantelor cu ouă.
Ce se acunde în pasta făinosă?
Pasta făinosă uscată (de exemplu pasta preparată din făină durum) este o mâncare săracă în grăsimi. care conţine proteină, fosfor, potasiu şi alte săruri minerale, mai mulţi experţi în alimentaţie afirmă, că consumul ei diminuează efectul stresului. Şi dieta de 90 zile la modă azi (care se bazează pe întroducerea separată a substanţelor nutritive în organism) foloseşte cu drag pasta - mulţi o numesc ziua hidraţilor de carbon, alţii ziua pastei acea etapă a dietei când se pot folosi mai ales paste. Aici esenţialul este, ca pasta să fie consumată singur, fără carne şi preparate din lapte, eventual cu legume sau sosuri de pastă - prin aceasta excludem posibilitatea de a încărca stomacul. Pasta făinoasă deci se poate, şi trebuie consumată, doar să avem grijă cu ce îl servim, şi putem liniştit savura mâncarea mediterană.